România înregistrează un dezechilibru extern alarmant în primul trimestru din 2025, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României. Contul curent al balanței de plăți – indicatorul care arată dacă o țară cheltuiește mai mult în relația cu exteriorul decât câștigă – a ajuns la un deficit de 7,656 miliarde de euro, în creștere cu 82% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Contul curent este componenta principală a balanței de plăți a unei țări și include comerțul cu bunuri și servicii, transferurile (precum remitențele din străinătate) și veniturile primare (dividende, dobânzi). Un deficit mare arată că țara importă mai mult decât exportă și că banii ies din economie într-un ritm periculos.
Importurile cresc, exporturile nu țin pasul: deficitul comercial s-a adâncit
Cea mai mare contribuție la acest dezechilibru vine din deficitul balanței bunurilor, care a crescut cu 1,997 miliarde de euro, ajungând la 8,344 miliarde euro în doar trei luni. Altfel spus, România a importat bunuri în valoare mult mai mare decât a reușit să exporte. Când o țară importă mai mult decât exportă, iese valută din economie. Acest lucru poate pune presiune pe cursul de schimb și pe rezervele valutare. În plus, se accentuează dependența de producția externă, afectând industria locală.
Investițiile străine scad puternic: mai puțini bani pentru dezvoltare
Investițiile directe ale nerezidenților s-au prăbușit la 1,672 miliarde euro, de la 2,481 miliarde euro în urmă cu un an. În plus, creditele intra-grup (împrumuturile între firmele-mamă și filialele din România) au avut un sold negativ de -1,307 miliarde euro, semn că firmele străine își retrag bani, nu aduc capital nou. De ce e grav? Investițiile directe sunt surse stabile de finanțare. Scăderea lor indică lipsa de încredere în economie. În plus, retragerea de fonduri din partea investitorilor străini poate semnala tensiuni economice viitoare.
Serviciul datoriei externe – o povară care nu dispare
România a plătit 22,5 miliarde euro în primele trei luni ale anului pentru rambursarea datoriei externe. Chiar dacă rata serviciului datoriei pe termen lung a scăzut la 11,5%, valoarea totală rămâne ridicată, ceea ce limitează capacitatea de reacție a statului în fața șocurilor economice. Care sunt riscurile? Cheltuielile cu datoria înseamnă bani mai puțini pentru spitale, școli, drumuri. Într-un context în care veniturile bugetare sunt slabe, datoria devine o sabie deasupra economiei.
Dezechilibrele se acumulează periculos
Scăderea exporturilor nete, reducerea remitențelor și prăbușirea investițiilor străine sugerează o pierdere de încredere în economia României. Deficitul de cont curent, aflat la un nivel record pentru primul trimestru al anului, poate declanșa în lunile următoare presiuni pe cursul de schimb, creșterea dobânzilor și dificultăți în finanțarea deficitului bugetar.Sursa: cotidianul.ro
Loading …