Întâlnirea dintre ambasadorul Franței și președintele Curții Constituționale, petrecută chiar înainte de invalidarea candidaturii lui Călin Georgescu de către BEC, ridică mari semne de întrebare. O astfel de coincidență nu poate fi ignorată. Într-un stat care se pretinde democratic, justiția ar trebui să fie independentă, nu să primească „semnale” externe înaintea unor decizii politice majore.
România nu mai decide singură cine poate candida. Exact ca în vremurile fanariote, când domnitorii erau numiți la Constantinopol, acum avem „Înalta Poartă” modernă, de unde vin directivele politice. Ambasadorii se întâlnesc cu oficiali-cheie, iar la scurt timp apar decizii care elimină candidați incomozi. Este limpede că există o influență externă directă asupra procesului electoral.