Guvernarea Ciolacu-Iohannis, deși cu dificultăți evidente, nu a reușit să transforme România într-o țară stabilă, ci mai degrabă să o mențină într-o stare de incertitudine economică. În ciuda semnalelor de alarmă venite din partea agențiilor internaționale de rating, precum Fitch și Standard & Poor’s, perspectiva negativă nu a fost contracarată prin măsuri concrete, lăsând impresia unei lipse de strategie clare.
Ratingurile internaționale, esențiale pentru credibilitatea unei țări, au reflectat provocările existente, precum instabilitatea politică și presiunile bugetare. Aceste dificultăți au fost amplificate de măsuri economice controversate care nu au reușit să adreseze nevoile urgente ale economiei. Creșterea taxelor și majorarea datoriei publice nu au adus soluțiile necesare, ci au creat o povară suplimentară pentru cetățeni și mediul de afaceri.
Deși Marcel Ciolacu declară că nu vor mai exista majorări de taxe, deciziile adoptate până acum, precum dublarea impozitelor pe dividende și introducerea de noi poveri fiscale, contrazic aceste asigurări. Investițiile rămân la un nivel scăzut, iar costurile de finanțare continuă să pună presiune asupra economiei.
Semnalele venite de la agențiile de rating subliniază urgența unei schimbări de direcție. Fără reforme eficiente, România riscă să se confrunte cu o stagnare economică accentuată, în care costurile de creditare vor deveni greu de suportat.
În concluzie, lipsa unui plan concret de redresare economică și măsurile inadecvate adoptate de guvernul Ciolacu-Iohannis au perpetuat o stare de incertitudine, subminând încrederea piețelor externe și afectând negativ economia națională. Reformele și investițiile mult așteptate rămân, din păcate, doar promisiuni neîndeplinite.
