Solicitarea de suspendare a președintelui, depusă de partidele extremiste, este puțin probabil să fie susținută de partidele pro-occidentale din Parlament. Totuși, aceasta va ajunge în mod inevitabil la vot, fiind improbabil să fie blocată complet.
Un eventual vot parlamentar pentru suspendarea președintelui, al cărui mandat a fost prelungit de Curtea Constituțională până la organizarea noilor alegeri din luna mai, nu are o justificare practică. Mai mult, o astfel de decizie ar transmite un mesaj confuz partenerilor internaționali ai României, subliniind instabilitatea politică din țară.
Această procedură este considerată inutilă. Chiar presupunând că ar fi dusă la capăt, Parlamentul ar putea adopta suspendarea abia la mijlocul sau sfârșitul lunii februarie. Ulterior, ar urma o perioadă de aproximativ o lună pentru organizarea referendumului, care ar putea avea loc la finalul lunii martie sau începutul lunii aprilie. Dacă referendumul ar valida suspendarea, președintele ar fi demis, iar alegerile prezidențiale, oricum programate în luna mai, ar trebui convocate din nou.
Susținerea necesară pentru suspendare
Partidele extremiste (AUR, SOS și POT) dispun de 162 de parlamentari. Într-un scenariu ipotetic, alăturarea voturilor USR ar ridica totalul la 221, cu doar 12 voturi lipsă pentru atingerea pragului de 233 necesar. Aceste voturi suplimentare ar putea veni de la partidele din Coaliția de guvernare sau de la grupurile parlamentare ale minorităților.
