Cora Muntean: Dragă George Simion, sper ca aceasta să fie ultima dată când îți voi spune așa. Data viitoare îți voi spune “domnule președinte”.
La prima interacțiune, indirectă, George Simion m-a iritat. Era cu covidul, cu isteria, toți eram cu capsa pusă. Treceam prin piața Victoriei și era autocarul lor acolo. L-am văzut cum se agită și mi s-a părut că dă ordine celorlalți. Când m-am apropiat l-am auzit țipând: „Hai să facem, hai să punem aia, hai să…”. El nu stătea cu mâinile în sân, ci făcea. Dar, nu știu, mi s-a părut excesiv de autoritar.
Apoi, cineva mi-a transmis că vrea să vorbească cu mine și-mi dă numărul lui de telefon. „Să mă sune, dacă vrea. Eu nu-l sun”.
M-a sunat. Eu, scorpie, zic: „Ia să-l pun eu la punct pe dictatorul ăsta!”. Și l-am cam luat la 11 metri. Ca la stadion. Și-atunci m-a uimit pentru prima dată. Mi-a spus ce vrea. Nu era nici obraznic, dar nici milog. Era ferm.
După aceea, încet, m-am convins. Era mereu dispus la dialog, deși cel mai des aveam ceva să-i reproșez.
Aveam odată întâlnire cu el. Era pe la primărie, că nu obținea nu știu ce autorizație. Mi-a dat 5 mesaje să se scuze că întârzie.
Mi-a adus șapcă din America. Cu MAGA.
Dragă George, sper ca aceasta să fie ultima dată când îți voi spune așa. Dacă vei câștiga, îți voi spune „domnule președinte”.
Poate că te voi critica, dar măcar cu asta te-ai obișnuit.
Dacă Sistemul va fi mai puternic decât voința oamenilor, nu vei câștiga și îți spun, de pe acum, că sunt onorată să îți fiu alături. Până la capăt.
Loading …