Avem precedentul Diana Șoșoacă, pe care CCR a invalidat-o pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie 2024. Bază legală a acestei acţiuni este:
Articolul 146- Atribuţiile CCR
f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului;
Art. 38 din Legea de 47/1992, privind organizarea şi funcţionarea CCR spune:
Contestaţiile cu privire la înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii la funcţia de Preşedinte al României, precum şi cele cu privire la împiedicarea unui partid sau a unei formaţiuni politice ori a unui candidat de a-şi desfăşura campania electorală în condiţiile legii se soluţionează de Curtea Constituţională, cu votul majorităţii judecătorilor, în termenele prevăzute de legea pentru alegerea Preşedintelui României.
În Jurământul depus de preşedintele ales acesta declară:
“Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”.
În HOTĂRÂREA nr.2 din 5 octombrie 2024, prin care CCR anulează Decizia Biroului Electoral Central nr.18/D din 3 octombrie 2024 privind înregistrarea candidaturii și a semnului electoral ale doamnei Diana Iovanovici-Șoșoacă la alegerile pentru Președintele României din anul 2024, se explică detaliat motivele anulării candidaturii Dianei Șoșoacă la funcţie de preşedinte al României:
„Așadar, orice candidat care aspiră să devină Președinte al României are obligația de a promova integritatea sistemului democratic și a instituțiilor fundamentale, de a respecta caracterul democratic al statului și valorile și principiile pe care acesta se întemeiază. A contrario, lipsa atașamentului la valorile constituționale constituie un comportament care, în sine, este contrar Constituției și care este sancționat, în cazul partidelor politice, prin declararea acestora ca fiind neconstituționale de către Curtea Constituțională, iar, în cazul persoanelor care candidează la cele mai importante demnități din stat, prin lipsa acestora de eligibilitate în cadrul alegerilor, fără că vreuna dintre aceste „sancțiuni” să poată fi considerată o vătămare a drepturilor lor constituționale”.
Doamnei Diana Șoșoacă i se reproşau în Hotărâre, concret, toate acţiunile şi declaraţiile, participarea la evenimente la Ambasada Rusiei, declaraţii, care veneau în directă contradicţie şi coliziune cu Constituţia României.
Ei bine, tot ce a făcut şi face Călin Georgescu, după anularea alegerilor prezidenţiale din noiembrie-decembrie 2024, este mult mai grav de ce făcea Diana Șoșoacă. Atacuri repetate la adresa CCR, inclusiv demonstrații şi manifestaţii, apeluri în Justiţie şi la CEDO, care înseamnă tot atâtea atacuri la Constituţia României şi la regimul democratic instaurat în România. Pe care un preşedinte este chemat să le apere.
Nu văd cum CCR ar trece peste aceste considerente şi ar accepta candidatura lui Călin Georgescu, trecând peste aberaţiile din declaraţiile sale, menţionând doar pe aceea că românii trebuie „să se hrănească ca dacii, cu aerul munţilor şi fructe de pădure”.
Loading …