Timp de două zile am fost ocupat cu alegerile de la Federația Română de Judo, unde am încercat să blochez ingerința Factorului Extern. Din fericire, am câștigat și am reușit, dar acum recuperez cu trei subiecte de actualitate politică.
Victor Ponta a avut un parcurs electoral care m-a mirat la capitolul hărnicie, călătorii în SUA, prin țară, două-trei emisiuni pe zi și postări, video ritmice pe rețelele de socializare. N-am pariat însă deloc, și știți, că va reuși astfel să depășească pragul critic de 15% în sondaje, în primul rând pentru că strategia lui a fost una de tip ghiveci, adică în lipsa unei susțineri naturale consistente pe persoană fizică, Ponta vrea să fie și pesedist, și suveranist, și trumpist.
Călin Georgescu a ieșit din tăcerea auto-impusă după eliminarea sa din campanie printr-un interviu publicitar la Tucker Carlson. Nu știu dacă interviul a costat sau nu mulți bani, poate da, poate nu, dar ar fi fost o extrem de eficientă posibilitate pentru Georgescu ca să arate unui public internațional avizat că el e un politician solid, ce a fost persecutat politic tocmai pentru tăria și calitatea mesajelor sale publice. Din acest punct de vedere, eșec total pentru Georgescu.
Mediul subteran de putere din România îl sprijină din greu pe Nicușor Dan. Rezerviștii lui Coldea râd pe sub mustață deja că-și pun președinte. Același lucru îl speră și noul cuplu de la Cotroceni, Bolojan-Pahonțu.