Călin Georgescu a fost recent acuzat de Kelemen Hunor, fost vicepremier și actual partener de guvernare al Guvernului „Ciolacu 2”, de presupusa apartenență la „Rețeaua de spionaj Caraman”. Acuzația a fost considerată absurdă, având în vedere că, la momentul destrămării faimoasei rețele coordonate de Mihai Caraman, Georgescu avea doar 7-8 ani și se pregătea să intre în clasa I.
Kelemen Hunor, liderul UDMR, organizație cunoscută pentru poziția sa autonomistă, nu a revenit public pentru a-și cere scuze pentru această calomnie flagrantă. De altfel, Hunor, despre care se afirmă că ar avea dublă cetățenie – română și maghiară –, a lăsat acuzația să fie preluată de mass-media. Presa catalogată drept „soroșist-securistă” a amplificat afirmațiile fără nicio verificare, transformându-le, prin metoda „bulgărelui de zăpadă”, într-o adevărată avalanșă de ură și dezinformare.
Mai mult, atacurile la adresa lui Călin Georgescu s-au extins și asupra mamei sale, care, conform unor relatări fabricate, ar fi fost implicată, la doar 14 ani, în „rebeliunea legionară”. Aceasta ar fi fost descrisă drept o funcționară într-un minister și un membru activ al Mișcării Legionare, acuzații care sfidează logica și realitatea. Se menționează chiar utilizarea unui pistol – o aluzie lipsită de fundament – în contextul unei presupuse implicări în acțiuni violente.
Această „minciună neagră”, așa cum o numesc susținătorii lui Georgescu, continuă să fie amplificată de anumite publicații și platforme media, transformându-se într-un „tsunami” de dezinformare. Situația ridică semne de întrebare cu privire la modul în care astfel de campanii de denigrare pot influența opinia publică și peisajul politic din România.
Atacurile repetate la adresa lui Călin Georgescu și a familiei sale par a avea scopul de a-l discredita public, însă detaliile absurde și lipsa dovezilor sugerează mai degrabă o campanie orchestrată decât acuzații reale.
Loading …