Nu există democrație pură și nici putere făcută cadou. Drumul spre ele se parcurge mai greu decît pe peretele muntelui. Te clatină și sufletește. De-aia eroii sunt puțini, iar martirii se numără pe secole. În cazul nostru, chiar mai rari. Călin Georgescu cedează și se retrage. Nu știu ce l-a îndoit mai tare. Lucrăturile și hachițele băieților mascați în autorități, înjurăturile și acuzațiile din televiziuni sau valurile zgomotoase de tineri porniți să voteze din căminele studențești? La un semn, toate pot fi produse și declanșate. Există experți în materie. Acționează la ordin. Asta presupune un instrument similar. Nu-l ai, nu te poți opune. Te dovedesc!
Călin Georgescu a crezut în forța de mobilizare a idealului trăit cu înflăcărare maximă. Ca la 1848, ca la Mărășești! În locul rețelei, a instituțiilor, a televiziunilor a folosit cuvîntul rostit pentru trezirea identității românești, a vizat energiile care hrănesc sentimentele patriotice. N-a avut răspunsuri destule. N-a prea găsit. Nu se mai poartă. Nu mai cresc, nu mai ard. Pe asfaltul caracterelor progresiste nu mai încolțesc credințe. Nu mai înfloresc decît idealuri mici, ca arbuștii pitici din golurile alpine.
„Aleg să rămân în afara oricărei structuri de partid. Nu fac parte din niciun partid politic, parlamentar sau neparlamentar, și nu sunt afiliat politic în niciun fel. Aleg să îmi păstrez o poziție neutră și echidistantă, fără apartenențe politice. Nu doresc să ocup nicio funcție în statul român în actuala situație. Nu am intenția de a prelua conducerea vreunui partid politic și nu voi da curs unor astfel de propuneri. Nu urmăresc să creez o platformă politică și nu intenționez să înființez un partid”.Sursa:cotidianul.ro
Loading …