Astăzi, la cârmele Europei se află o adunătură de egomani ușor fanatici, care au intrat în curbă cu piciorul pe accelerator.
Din interes, frică sau orgoliu, ei perseverează încă în încercarea de a rezolva dilema insistând că nu există curbă, că nu au intrat pe arătură, că drumul va merge mai departe, ca pe autostradă, pe direcția ideologiei lor.
Nomenklatura anilor 1989 …
Ei sunt în conflict cu America, insultând pe Trump cu orice ocazie, și subvenționând presa specializată în manipulări și căutat de nod în papură.
Ei vor război necontenit cu Rusia, căci, spune doamna Ursula, „război este pace”.
Față de China și-au pecetluit imaginea, oferind în loc de orice schimb real, sfaturi prețioase cum este frumos să se comporte ei cu Uigurii. Iar în casă, inflația a depășit de facto 50% în doi ani, chiar dacă statisticile oficiale îndulcesc faptele.
Dar ei vor să ne conducă spre „un viitor mai bun”!
Pentru câteva săptămâni au sperat că vămile cu care a bătut Trump cu pumnul în masă și care au enervat și pe Chinezi, ar putea rezolva măcar relația pe acel front. Iată însă, cum era de prevăzut, amenintările lui Trump nu doresc decât să renegocieze relațiile comerciale cu fiecare țară dispusă, în mod individuală, după zeci de ani de economie a datoriilor și deficitilor comerciale spre folosul corporațiilor și al politicienilor care le-au slujit. Și relația cea mai importantă, cu China a fost deja reglementată, după câteva scântei, relația se reașează – avantajul pentru Bruxelles se disipă. Care este pericolul mare, te întreabă și socoate.Sursa:.activenews.ro