Primul președinte al Republicii Socialiste România
În 1965, la trei zile de la moartea lui Gheorghiu-Dej, în martie, Ceaușescu preia funcția de secretar general al Partidului Muncitoresc Român (acesta era numele Partidului Comunist Român la acea vreme, după asimilarea forțată, în 1948, a unei aripi a Partidului Social Democrat). Una dintre primele acțiuni ale lui Ceaușescu, odată ajuns la putere, a fost redenumirea Partidului Muncitoresc Român în Partidul Comunist Român. În același timp, el afirma că România a devenit o țară socialistă și decide schimbarea numelui oficial al țării din Republica Populară Română (R.P.R.) în Republica Socialistă România (R.S.R.).
NICOLAE CEAUȘESCU– președinte în perioada
9 decembrie 1967 – 22 decembrie 1989
Recordul de longevitate
Recordul de longevitate în funcția de președinte al României este deținut de Nicolae Ceaușescu. Fostul dictator, care a condus România în periaoada comunistă, a fost în această poziție timp de 5.719 zile, între luni, 29 aprilie 1974 și luni, 25 decembrie 1989. Nicolae Ceaușescu a deținut funcția de președinte al României din 1974, însă el era șef al statului din din 11 iulie 1965, în calitate de secretar general al Partidului Comunist Român (PCR). Înaintea sa, funcția a fost deținută de Gheorghe Gheorghiu Dej, însă acesta nu a deținut niciodată funcția de „președinte al României”, aceasta fiind atribuită lui Ceaușescu din 29 aprilie 1974. Dacă ne referim la denumirea de „șef al statului”, Ceaușescu a fost în funcție timp de 8.963 de zile.
Primul președinte al Republicii Socialiste România
La 28 martie 1974, Ceaușescu este ales în funcția de președinte al Republicii Socialiste România, de către Marea Adunare Națională, devenind astfel primul președinte al României. Prin politica sa externă, condusă cu abilitate, dădea impresia că încearcă să se elibereze de dominația sovietică, atrăgând simpatia și aprecierile unor mari lideri politici ca Charles de Gaulle și Richard Nixon. În CAER, la indicația lui, delegațiile române se opun la toate propunerile venite din partea URSS. De exemplu, România este una dintre cele doar două țări comuniste europene care au participat la Jocurile Olimpice organizate la Los Angeles, în Statele Unite ale Americii în 1984. De asemenea, România este singura țară din blocul răsăritean, cu excepția URSS, care la acea vreme, întreținea relații diplomatice cu Comunitatea Europeană, cu Israelul și cu R.F. Germania. Un tratat includând România pe lista țărilor favorizate de Comunitatea Europeană este semnat în 1974.
Economia sub Ceaușescu
În 1982, într-un efort de a achita datoria externă mare a guvernului său, acumulată prin intermediul societăților industriale prost gestionate în anii 1970, Ceaușescu a ordonat exportul a o mare parte din producția agricolă și industrială a țării.
Deficitul de alimente, combustibil, energie, medicamente și alte necesități de bază a redus drastic standardele de viață și a intensificat neliniștea.
România a devenit prima țară din lume care și-a plătit integral datoria externă, sub conducerea lui Nicolae Ceaușescu, în anul 1989
Această realizare a fost prezentată ca o dovadă a independenței economice și a mândriei naționale, în special în cadrul propagandei regimului comunist.
Imagine și fotografii prezidențiale
Aici vei găsi imaginile și fotografiile din mandatul fiecărui președinte al României. Descoperă evenimentele politice și sociale importante, precum și momentele personale capturare în imagini.
Politicile interne și naționalismul
Sub Ceaușescu, România a căpătat un curs distinct în cadrul blocului estic. Liderul a optat pentru o formă de naționalism care a diferențiat România de restul țărilor socialiste. A fost un critic vocal al intervenției Pactului de la Varșovia în Cehoslovacia în 1968, marcând o desprindere parțială de politica sovietică.
Intern, Ceaușescu a fost cunoscut pentru programele sale de sistematizare, ce vizau modernizarea și uniformizarea orașelor și satelor. Însă, aceste proiecte au dus la distrugerea unor monumente istorice și la strămutarea forțată a populației.
REGRETUL PUBLIC
În urma unui sondaj din 2009, dacă în 1989 uciderea soților Ceaușescu nu a stârnit multe regrete, douăzeci de ani mai târziu percepția românilor asupra primului lor președinte s-a schimbat. Potrivit unui sondaj CURS, 31% dintre cei chestionați sunt de părere că în manualul de istorie Nicolae Ceaușescu ar trebui prezentat ca un om care a făcut României mai mult bine, iar 52% ca un om care a făcut bine și rău în mod egal.
